03 Decembrie 2009   |   [2 comentarii]

Filmul a aparut in anul: 2003
Ca orice om cu doi copii, sunt relativ la curent cu mai toate desenele animate care apar la TV si pe ecrane.

Culmea e ca imi si plac, în special acelea care nu pleaca de la premisa ca, atât eu cât si copii mei suntem cretini dincolo de orice ?ans? de recuperare (ceea ce, din p?cate fac din ce in ce mai multe).

Iata insa ca, din când în când apare cate o anima?ie atât de bun? încât ma las? (aproape) f?r? cuvinte. Les Triplettes de Belleville este o astfel de capodoper?. Una la care m-am uitat uluit, aproape uitând s? respir ?i s? clipesc. Am revazut-o de cateva ori ?i de fiecare dat? am râs la fel de mult, descoperind noi am?nunte, ca o fotografie care devine încet, încet clar?. Si mai am de lucru.

Filmul vorbe?te într-o manier? complet lipsit? de echivoc despre modul în care noua ordine ap?rut? dup? cel de-al doilea r?zboi mondial strive?te f?r? du?m?nie, dar ?i f?r? regret vechiile rânduieli a?ezate din lumea anterioar?. ?i reu?e?te s? fac? asta numai prin imagini, aproape complet f?r? cuvinte, numai din caricatur?.

Dac? a? încerca s? povestesc acest film a? scrie probabil un roman. Nu ?tiu dac? m-ar duce mintea, dar presupunând c? da, ar trebui s? acop?r cantit??i imense de hârtie (sau de bi?i) pentru c? fiecare imagine luat? la bani m?run?i, cu stop-cadru, are în ea o poveste întreag?. Chiar ?i a?a, filmul este extrem de u?or de v?zut, lipsa dialogurilor nu deranjeaz? (ba cred ca de pe la jumate incolo m-ar fi enervat) iar complexitatea vizual? aproape infinit?, e acolo pentru a fi descoperita la a doua, a treia, a n-a vizionare.

Toate caracteristicile sunt exagerate, toate imaginile sunt grote?ti (dar nu în mod gratuit ci exact cum trebuie), de?i desenul este foarte simplu, bidimensional, alc?tuit din câteva tr?s?turi de creion.

Iat? ce numesc eu o delicates?. Un film la care nu trebuie sa fi citit 100 de c?r?i înainte de-al vedea, un film care e extrem de simplu de descifrat ?i care face exege?ii s?-?i piard? pâinea. Un film la cap?tul c?ruia nu r?mâi cu ochii in pozi?ie de strabism avansat si cu mâinile sc?rpinându-te in diverse locuri, dupa apartenen?a social?.



Sorin Milutinovici
Comentarii (2)
Sorin Milutinovici - 28 Decembrie 2009, 00:33
Laura, e adevarat, copilu cel mare (ca de cea mica nici nu poate fi vorba) s-a amuzat pana pe la jumatate dupa care s-a plictisit. Dar a venit sa ma intrebe cum s-a terminat :).
Laura - 19 Decembrie 2009, 09:12
Dar totusi, nu este in niciun caz o animatie avand ca public tinta copiii,asa ca banuiesc ca ai vizionat-o singur sau inconjurat de adulti. Sau spune-mi, te rog, daca au vazut-o si copiii tai, cum li s-a parut?
Sigur nu cel mai bun film al lui Polansky, poveste prea pu?in interesant?, Ón fond, ?i final previzibil.
Ciocnirea culturilor e strict partea captivanta si savuroasa a peliculei, dealtfel transpunand o drama a unei familii dezbinate
CELE MAI CITITE ARTICOLE
Nu exista articole cu aceste conditii!
CELE MAI COMENTATE ARTICOLE
Nu exista articole cu aceste conditii!